Om cu argint în păr şi aur în suflet

"Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, călătorie pe care o facem în singurătate."- Mircea Eliade

De la propria-mi rază de soare, bunica, am învâţat faptul că, dacă o fi să caut vreodată infinitul fericirii mele, să îl caut în propriul suflet. Şi mai ştiu şi faptul că, dragostea la fel de infinită pe care o caut, vine de la voi, dragi bunici, suflete cicatrizate şi atât de frumos conturate. 

Călătoria pe care dumneavoastră aţi parcurs-o cu brio rămâne istorie, lecţie, mângâiere şi comoară în sufletele noastre de copii. Infinitul fericirii pe care toţi îl căutăm, îl obţinem tinându-vă de mână, iubiţi de inima şi sufletul dumneavoastră veşnic neapuse. Comoara pe care voi, dragi bunici, o deţineţi e infinitul despre care vă vorbesc. Un infinit care nu îşi pierde vigoarea cu trecerea anilor, splendoarea care nu se stinge o dată cu ruginirea frunzelor de toamnă. Inima, dragostea, călătoria, comoara dumneavoastră sunt puse pe un piedestal imens în sufletele noastre de copii şi nepoţi pe care îi iubiţi necondiţionat. Nu pot decât să fiu mândră de faptul că v-am întâlnit şi să vă mulţumesc pentru infinitul iubirii ce vă caracterizează. Şi nu uitaţi, Dumnezeu are grijă de toţi. 

Din suflet  pentru voi, dragi bunici, oameni cu argint în păr şi aur în suflet. 

Am fost rugată să scriu un mesaj din suflet dragelor inimi trecute prin viaţă. Bineînteles că am acceptat fără reţineri, dându-mi seama pe undeva de faptul că acest subiect a ajuns la inima mea doar prin asemenea împrejurări. Am cunoscut o altă lume, una în care speranţa şi fericirea sunt trăite la un alt nivel. Am păşit în vieţi diferite, privind ochi diferiţi, ţinând de mână suflete diferite.  I-am preţuit pe fiecare în parte, iar ei m-au ajutat să înţeleg şi să preţuiesc mai mult decât am făcut-o până acum vârsta, iubirea infinită şi prezenţa sufletelor eterne a bunicilor mei. 

Fiinţă dragă, opreşte-te puţin din fuga asta contra timp şi uită-te în spate. Priveşte ce ţi în mână, în suflet. Întoarce-te, îmbrăţişează-ţi mama, bunica, bunicul şi alătură-i călătoriei tale. N-ai idee câtă fericire şi sprijin îţi pot aduce. Acceptă orice şansă care ţi se oferă în a cunoaşte oameni, orice şansă pentru a face un bine pentru că, al naibii de timp, nu te costă nimic. A fi bun e o alegere. 

Învaţă să preţuieşti şi să mulţumeşti. Şi da... Dar din dar se face!